miercuri, 18 iulie 2012

ROMANIA EXTREMA

    In ultimele zile, pe fondul apropierii referendumului de demitere a presedintelui, intre cele doua tabere adverse, s-au conturat 2 idei, radicalizate la maxim, astfel incat, devin foarte periculoase pentru evolutia Romaniei, ca membru cu drepturi depline al UE. Astfel, in timp ce presedintele suspendat, sustine din toate puterile, ca Romania trebuie sa se supuna in totalitate hotararilor UE, considerand recomandarile venite de la Bruxeles adevarate imperative, ce trebuiesc aplicate de indata, presedintele interimar, marseaza pe ideea suveranitatii poporului roman in luarea deciziilor.
In acest context, consideram ca ambele variante sunt in egala masura la fel de periculoase si razbat fie dintr-o pasiune a competitiei dusa la extrem, fie dintr-o lipsa a cunoasterii, tratatelor UE. De aceea, dorim sa facem cateva precizari, atat in ce priveste suveranitatea popoarelor din cadrul UE, cat si metodoligia de aplicare a politicilor europene.
Vom, porni in prezentarea noastra de la sloganul Uniunii Europene, foarte putin cunoscut si foarte putin mediatizat in Romania si anume ,, UNITATE IN DIVERSITATE". Oare ce au dorit sa spuna cei care au ales acest slogan pentru Uniununea Europeana?. Asa cum reiese din tratatele de functionare a UE, dar mai ales a ultimului tratat, cel de la Lisabona, accentul se pune pe o relatie de solidaritate accentuata intre popoarele UE, pastrand in acelasi timp caracteristicile proprii fiecaruia dintre ele. Din punct de vedere al deciziilor trebuie retinut ca, in momentul aderarii la UE, fiecare stat membru, si-a asumat o cedare partiala de suveranitate. Aceasta cedare de suveranitate, dealtfel foarte necesara pentru coerenta deciziilor, se poate regasi din punct de vedere juridic, in actele emise de institutiile europene, respectiv DIRECTIVE, DECIZII SI RECOMANDARI. Din cele trei tipuri de documente emise la Bruxeles, doar directivele cuprind acea parte a suveranitatii cedate prin semnarea tratatului de aderare, fiind obligatorii pentru toate statele si avand prioritate in fata hotararilor legislative interne. De asemenea trebuie mentionat, ca directivele europene, sunt acte care reglementeaza raporturi juridice, numai de natura celor corespondente in legile organice si legile ordinare, din Romania, fara a putea interveni sau concura cu raporturile juridice stabilite in cadrul legilor constitutionale. Asadar, in relatia Romania - UE, nu poate exista o abordare atat de simplista si de transanta de genul: ,, Romania se conduce de la Bruxeles" sau ,, Nu ne spune noua Bruxelul ce sa facem". Aceasta abordare este total falsa, realitatea facandu-se simtita mai ales la nivelul nuantelor de interpretare si a intelegerii contextului general.  De aceea consideram ca pozitionarea ambelor tabere este gresita, in sensul ca presedintele suspendat, a inteles gresit statutul Romaniei ca stat membru al UE, considerand relatia Romania -UE, ca un raport de suzeranitate catre o inalta poarta, aceasta fiind o extrema de gandire, ce poate da nastere la multe suspiciuni cu privire la ocrotirea interesului national. Pe de alta parte, presedintele interimar, a abordat o pozitie bazata pe cresterea rolului national si al suveranitatii poporului, fapt ce poate fi inteles in mod pozitiv prin apararea interesului de tara, dar avand in vedere ca suntem deja membri ai UE, iar relatia este clar stabilita, excluderea totala a UE in luarea deciziilor din Romania, este o abordare la fel de neinspirata, mesajul transmis fiind acela ca nu mai dorim sa fim membri ai acestei uniuni. Pentru a putea intelege cum s-a ajuns la astfel de pozitii extreme, o sa etalam, cateva din motivele, care consideram noi ca au dus la o atare intelegere a lucrurilor de catre principalii factori de decizie din Romania.

1. Criza financiara. O criza neinteleasa, interpretata gresit, manageriata prost, de oameni incompetenti, care au actionat dupa ureche.
2. Criza datoriilor la nivelul multor state UE, ce determina un grad de ingrijorare foarte mare si poate conduce la numeroase tertipuri decizionale la nivelul cancelariilor occidentale, care sa atenueze impactul social.
3. Relatiile internationale si jocurile de influenta din perioadele anterioare
4. O clasa politica, insuficient pregatita, care in loc de opinii politice ne bombardeaza cu pareri personale sau acaparate prin diverse mijloace de comunicare. De asemenea, politicieni care nu au avut nici macar curiozitatea de a studia formele constitutionale ale lui Aristotel, in cadrul carora lumea functioneaza si astazi.
5. Pozitionarea geografica a Romaniei, la granita marilor imperii, in care jocurile de interese vor fi intodeauna reflectate in evolutia acestei tari, noi fiind obligati sa ramanem in permanenta, intr-o stare de veghe.
6. Numarul de locuitori. Avand in vedere ca numarul de voturi in cadrul UE, se aloca in functie de acest criteriu, tarile membre fondatoare ale UE, mult mai mici decat Romania, sunt puse in situatia de a avea mai putine voturi, fapt ce deranjeaza prin prisma luarii deciziilor. In acest context, reactiile negative ale  unor tari precum Olanda, mai ales in ce priveste Sengen, sunt total previzibile. 
7. Ponderea bancilor straine in Romania, 80% din piata bancara fiind banci cu capital strain, determinand un grad inalt de influenta a politicilor bancare si chiar ,,fortarea" unor directii de actiune. Recomndam si aici echilibrarea procentelor. 
   Ca o concluzie, Romania trebuie sa-si  continue drumul european, nu in orice conditii, cu multa atentie la nivelul tratatelor pe care le semneaza si mai ales a detaliilor acestora, cu un accent deosebit pe deciziile economice, care pana in prezent ne-au creat mai multe dezavantaje decat avantaje competitionale, cu o atentie sporita la detalii si cu o concentrare mai mare pe activitatile productive, recomandand aici echilibrarea de procente la nivelul ponderii actorilor economici.

Ion Colindeata
 Consultant