News - Mission Growth: Europe at the Lead of the New Industrial Revolution

News - Mission Growth: Europe at the Lead of the New Industrial Revolution: News - Mission Growth: Europe at the Lead of the New Industrial Revolution

CE PRESUPUNE UN PROIECT ? INITIEREA

      In literatura de specialitate, sunt utilizate multe definitii pentru  ceea ce inseamna un  proiect. In acceptiunea noastra, un proiect reprezinta un flux de activitati bine determinat, limitat in timp, cu un scop précis, care sa produca rezultate previzibile, cu impact pozitiv  asupra organizatiei. La prima vedere, pare o treaba destul de simpla, dar nu este. Pentru o ilustrare clara,  citam din opera  lui Machiavelli care spunea ,, Nu este nimic mai dificil de facut, mai indoielnic de success sau mai periculos decat a initia un proiect. Inovatorul isi face dusmani printre cei care profitau de vechiul regim si are ajutorul cu jumatate de inima al celor ce beneficiaza de noua ordine “. De asemenea luam in calcul rezultatele si statisticile proiectelor din U.S.A., acolo unde a aparut pentru prima data disciplina managementului de proiect, care reliefeaza, ca un procent de cca 80% din proiectele demarate sunt esecuri  si numai 20% reprezinta reusite. Prin urmare, sa analizam factorii determinanti  care influenteaza aceste statistici si ce solutii deimbunatatire se pot gasi pentru cresterea gradului de reusita al proiectelor demarate.  In primul rand, sa detaliem cum  ia nastere un proiect.

Orice proiect porneste de la  o idee, numita si ideea de baza. Ulterior aceasta idee poate fi adaptata si/sau imbunatatita prin intermediul altor idei. In practica aceste activitati, corespund etapei de initiere a proiectului, in cadrul sesiunilor de brain-storming. In urma acestor sesiuni, se naste viziunea despre proiect ( ce vreau sa fac). Dupa definirea unei viziuni clare asupra proiectului, urmeaza transpunerea acesteia intr-un cadru concret, respectiv  misiunea asumata ex. ( misiunea proiectului este expansiunea companiei in termen de 5 ani, in 5 mari orase din Romania). De aici rezulta si scopul proiectului. Urmatorul pas, vizeaza adoptarea unei strategii prin care se realizeaza misiunea. In practica sunt utilizate mai multe tipuri de strategii, care pot fi adaptate sau intercorelate in functie de anumiti factori ( tipul activitatii, marimea companiei, resursele utilizate etc.) 

Aceste 3 elemente reprezinta baza de pornire a unui proiect. In ultima perioada, a aparut un nou element, foarte important si anume contextul.  Contextul, poate influenta in mod decisiv un proiect, de aceea se recomanda analiza acestuia inca din faza de initiere si nu in faza de planificare ca si risc identificat. Contextul poate imbraca multe forme ( contextul economic intern si extern; contextul politic intern si extern; contextul pietei ; contextual social etc.) si trebuie analizat cu atentie, mai ales in perspectiva estimarilor viitoare ale proiectului.

http://colyndfond.ro
www.wix.com/colyndfond/proiecte
www.wix.xom/ioncolindeata/financiare

CRIZA ECONOMICA SAU FINANCIARA? CRIZA MONETARA SAU CRIZA DE SUPRAPRODUCTIE?

     In ultimii 5 ani, intalnim din ce in ce mai multi specialisti care incearca sa gaseasca resorturile crizei care a lovit intreaga lume. Unii spun ca este o criza financiara. Altii spun ca este o criza economica. De asemenea s-a spus ca este o criza traditionala de supraproductie. Nimeni nu a vorbit insa de o criza monetara. Cu toate ca mediul de afaceri spune la unison, ca exista un deficit de lichiditati pe piata, deficit reflectat si in statistici, care arata o scadere accentuata atat a numarului de societati comerciale, cat si a numarului de operatiuni comerciale, niciun reprezentant al autoritatilor, nu a abordat acest subiect, neexistand pana in prezent o dezbatere serioasa pe aceasta tema.

Opinia noastra este ca in actualul context, in care Romania este membru U.E., iar circulatia capitalurilor este libera, s-a ajuns in situatia unei scaderi continue a masei monetare, in special la nivelul economiei reale, acolo unde banii se misca creand valoare adaugata, in acest moment neexistand posibilitatea unei evaluari clare a masei monetare la nivel de tara la un moment dat. Aceasta criza monetara s-a suprapus intradevar, peste criza mondiala de supraproductie, intre cele doua existand o stransa corelatie. Astfel, pe trendul unei dezvoltari continue a productiei si in mod special a tehnologiilor prin aparitia a numeroase produse noi, fapt ce a determinat o crestere naturala a consumului, s-a ajuns in situatia de a consuma un numar mult mai mare de produse si servicii cu aceeasi masa monetara. Un alt aspect important este si distributia acestei mase monetare la nivel de ramura economica. Astfel, daca o mare parte a acestei mase monetare este stocata in banci iar la nivelul economiei reale, ramane un procent insuficient, acest fapt va determina o moarte lenta a mediului de afaceri, acesta fiind obligat sa-si reduca volumul de activitate datorita incapacitatii de absortie a produselor si serviciilor si implicit a scaderii cererii. De altfel este evidenta acesta situatie, mai ales acum, cand pe piata exista o inflatie de oferte, din toate domeniile de activitate iar cifrele de afaceri sunt in continua scadere.

Ce solutii se pot naste pentru a combate aceasta situatie ? Consideram ca este necesara o evaluare exacta a masei monetare, un control riguros al fluxurilor de capital si o corelare eficienta intre volumul de lichiditati care circula in economia reala si volumul de lichiditati stocat in banci. De ce spunem acest lucru? Este bine cunoscuta teoria conform careia, cu cat banii circula mai repede in economie, cu atat acesta este mai functionala. Banii care circula in economica reala, produc valoare adaugata, banii stocati in banci, produc dobanzi. De asemenea numarul locurilor de munca la nivel bancar este limitat si relativ constant, in timp ce numarul locurilor de munca la nivelul economiei reale poate creste exponential pe masura cresterii cererii.

Ion Colindeata
Consultant

FONDURILE EUROPENE SI POLITICA DE COEZIUNE

     Din 2007 pana in prezent, despre fondurile venite din partea U.E. s-a discutat in permanenta, existand numeroase opinii si perceptii asupra acestora. Reprezinta aceste fonduri o sursa de dezvoltare? Iata o intrebare, care teoretic ar trebuie sa aiba un singur raspuns. Da. Atunci de ce totusi, conditiile impuse prin documentatia de realizare a unui proiect, permite accesarea acestor fonduri, doar de catre companiile care au indicatori financiari foarte buni deci prin urmare detin un nivel ridicat dezvoltare. Cum se impaca acest lucru cu politica europeana de coeziune, ce prevede reducerea disparitatilor la nivelul regiunilor de dezvoltare? Practic, se poate intelege ca rolul acestor ajutoare nerambursabile este de a-i sprijini pe cei puternici sa devina si mai puternici. Suntem de acord si cu aceasta abordare in contextul concurentei la nivel mondial. Dar avand in vedere ca aceasta gategorie reprezinta un procent foarte redus, totusi ce se intampla cu ceilalti actori din piata, care detin o pondere foarte ridicata atat la nivelul fiecarui stat membru, cat si la nivelul intregii Uniuni Europene. Sa fie oare acesta una din explicatiile posibile ale gradului redus de absortie, pe care il are Romania in acest moment ? Este posibil, mai ales daca analizam contextul crizei din ultimii ani coroborata cu deciziile defectuoase luate la nivel local ( vezi impozitul forfetar; marirea TVA etc.) dealtfel, oarecum impuse de catre FMI, pentru mentinerea deficitelor si a indicatorilor macroeconomici. Se mai naste o intrebare? Absortia fondurilor europene poate provoca deficit bugetar? Daca ar trebui sa ne inspiram din experienta altor tari, putem constata, ca majoritatea tarilor care au avut un grad ridicat de absortie, ( Spania, Irlanda, Portugalia, Italia etc.) au mari probleme de deficit, fiind obligate sa se imprumute sume uriase. Din punct de vedere tehnic, se poate constata, ca majoritatea Programelor Operationale, au ca solicitanti eligibili cu preponderenta, Autoritati Publice, ONG, Asociatii de dezvoltare, care functioneaza cu bani de la buget. Mai trebuie precizat ca fondurile U.E. nu sunt 100% nerambursabile si prin urmare trebuie sa contribuie si Statul cu o parte, pe langa cotizatia anuala. Tot de la buget. In acest context, societatile comerciale raman in plan secund. Practic sunt obligate sa suporte cresterile de taxe si impozite, sa-si reduca activitatea sau sa inchida portile, prim – planul fiind luat de banci, care opereaza atat pentru finantarea deficitelor bugetare, deficitelor de lichiditati de la nivelul companiilor cat si in cofinantarea proiectelor europene, unde detin si un rol activ in elaborarea acestora, lucru nu tocmai normal. Prin urmare, ne intrebam care este factorul stimulator de dezvoltare al acestor fonduri, pierdut prin hatisurile birocratice complexe ale acestui conglomerat, in care singurul raspunzator din punct de vedere juridic, este beneficiarul care doreste sa-si dezvolte activitatea.

www.wix.com/colyndfond/proiecte